Sfaturi generale pentru părinţi şi învăţători

În secţiunea Cauze descriem câteva dintre cele mai întâlnite tipuri de slăbire a funcţiei vezicii urinare întâlnite la copii şi vă împărtăşim trucuri de la profesionişti, pentru a vă ajuta. Totuşi, dacă nu sunteţi siguri de cauza slăbirii funcţiei vezicii urinare la copilul dumneavoastră, vă sfătuim să discutaţi cu un profesionist în îngrijire care ar trebui să vă poată oferi un diagnostic după ce răspundeţi la câteva întrebări simple.

Ce va întreba?

De obicei, întreabă despre istoricul slăbirii funcţiei vezicii urinare, spre exemplu, dacă incontinenţa se manifestă numai pe timpul nopţii sau şi în timpul zilei, şi despre vreun tratament pe care îl urmează sau medicament pe care îl ia care ar putea afecta controlul vezicii la copilul dumneavoastră. Probabil că îi va face o scurtă examinare şi va cere o mostră de urină pentru teste. Dacă se va putea, este posibil să vă ceară să ţineţi un jurnal în care să înregistraţi când urinează involuntar pe parcursul unei săptămâni, pentru a putea identifica eventualele modele repetitive sau elemente declanşatoare. De fapt, ar putea fi de ajutor ca jurnalul să fie ţinut cu o săptămână înainte de prima programare, astfel încât să puteţi avea toate informaţiile necesare la îndemână.

Iată câteva trucuri utile de la părinţi, îngrijitori şi învăţători despre cum puteţi gestiona slăbirea funcţiei vezicii urinare a copilului dumneavoastră.

Sfat 1 - Aveţi răbdare. Ştim că este greu, însă aveţi răbdare. Majoritatea copiilor nu mai udă patul pe măsură ce cresc, iar în cazul în care copilul are sub 5 ani nu există niciun motiv de îngrijorare.

Sfat 2 - Fiţi calmi şi de ajutor. Aduceţi-vă aminte că toţi copiii devin foarte alerţi la nerăbdare, enervare sau nervozitate.

Sfat 3 - Spuneţi-le cât de des este întâlnită este slăbirea funcţiei vezicii urinare. Copilul dumneavoastră s-ar putea simţi singur şi îngrijorat de faptul că ar putea fi ceva în neregulă cu el. Menţionaţi că şi alţi copii de la şcoală ar putea fi în aceeaşi situaţie însă nu neapărat şi vorbesc despre acest lucru. Tot ce se întâmplă de fapt este că vezica lor nu funcţionează corect deocamdată.

Sfat 4 - Explicaţiile pot face ca lucrurile să pară în siguranţă, aşa că oferiţi copilului dumneavoastră o lecţie de biologie (puteţi utiliza informaţiile de mai jos). În cazul copiilor mai mici, o puteţi expune ca pe o poveste: „„Doamna Vezică” încă îşi învaţă meseria şi încearcă să cunoască tot ce este în jur...în curând cu toţii se vor înţelege bine şi lucrurile vor funcţiona cum trebuie”. Dacă ştiu cum funcţionează lucrurile şi dacă li se spune că în final totul va fi mai bine, dispar misterul şi frica dintr-o astfel de situaţie. Dacă aveţi nevoie de mai multe informaţii <mergeţi la Cauze>.

Sfat 5 - Amintiţi-vă că, atunci când are nevoie, copilul dumneavoastră ar trebui să poată bea lichide în continuare. Poate părea ciudat, însă reducerea cantităţii de lichide tinde să facă urina mai concentrată, lucru care poate mări iritaţiile şi problemele. Aşa că lăsaţi-i să bea ca de obicei, deşi, dacă este posibil, ar trebui să nu bea chiar înainte de a merge la culcare.

Sfat 6 - Pentru părinţi, de ce să nu le spuneţi învăţătorilor dacă copilul dumneavoastră are probleme în timpul zilei pentru ca aceştia să îi poată sprijini pe copii şi să le faciliteze accesul la toaleta şcolii. O altă idee bună ar fi să le pregătiţi o pereche de pantaloni în plus pe care să le-o împachetaţi cu echipamentul de sport sau în ghiozdan.

Sfat 7 - Spuneţi-i copilului dacă dumneavoastră sau unul dintre fraţii dumneavoastră aţi avut probleme similare. Faptul că şi alţii au trecut prin ceea ce trec ei le dă speranţă şi îi ajută să realizeze că este numai o fază temporară.

Sfat 8 - Suprimaţi răutăţile semenilor în faşă. Copii pot fi răutăcioşi unii cu alţii, mai ales când vine vorba de udarea patului. Aşadar este important să le explicaţi (fără să îi dojeniţi) că fiecare este diferit din punct de vedere fizic: unii sunt miopi, alţii au alergii, alţii au semne din naştere etc.  Ar trebui să le amintiţi că: „Oamenii se dezvoltă în stadii diferite şi nu este ceva ce poate fi controlat. Însă, un comportament amabil cu toată lumea şi ajutorul oferit atunci când oamenii sunt vulnerabili este ceva ce poate fi controlat de oricine”.

Sfat 9 - Nu lăsaţi ca udatul patului de către un copil să devină trăsătura sa definitorie. Copilul dumneavoastră poate fi actor, artist, sportiv, explorator, grijuliu sau drăcuşor dar nu ar trebui să devină vreodată „cel care face în pat”.