Mulți dintre noi avem idei greșite despre incontinență și enurezis la copii și, din nefericire, acesta este unul din motivele pentru care copilul dumneavoastră sau dumneavoastră vă puteți simți deranjați să vorbiți deschis despre acest subiect. Cunoașterea lucrurilor reale și a celor neadevărate poate fi utilă pentru distrugerea miturilor și reducerea stresului pentru toată lumea. Mai jos găsiți câteva date și răspunsuri la întrebări frecvente de la părinți și îngrijitori, care vă pot ajuta în acest sens.
Incontinența urinară este mult mai des întâlnită decât vă imaginați
Până la vârsta de trei ani, în medie 3 din 4 copii știu să meargă la toaletă;
- La vârsta de cinci ani, 1 din 10 copii fac în pat
- La vârsta de zece ani, 1 din 15 copii fac în pat
- Enurezisul diurn afectează 2 – 4% dintre copiii de 7 ani
Majoritatea copiilor depășesc etapa de incontinență urinară
Deși incontinența urinară a copilului dumneavoastră poate reprezenta un factor de stres, de cele mai multe ori problema va fi depășită odată cu dezvoltarea vezicii urinare și a organismului. Pentru a înțelege mai bine cum funcționează vezica urinară a unui copil și despre cauzele incontinenței la copii, consultați funcționarea vezicii urinare și cauzele incontinenței. Dacă aveți întrebări sau nelămuriri, este mai bine să discutați cu medicul dumneavoastră sau un alt cadru medical.
Copiii nu fac pe ei intenționat
La fel ca mersul sau vorbitul, vezica urinară a copilului dumneavoastră se dezvoltă în ritm propriu. Prin urmare, indiferent de cât de mult s-ar strădui copilul dumneavoastră, uneori este posibil să mai urineze involuntar.
Este o afecțiune medicală recunoscută
Denumirea medicală a incontinenței la copii este enurezis, care poate fi diurn sau nocturn. Pe lângă faptul de a-i explica copilului cum funcționează vezica urinară, utilizarea termenilor medicali poate fi o tactică bună în discutarea problemei cu copiii mai mari. Pe unii copii, acest lucru îi poate ajuta să înțeleagă mai bine situația și nu are aceleași conotații precum eticheta de „copil care face pe el.”
Anxietatea nu este o cauză
Deși nu este cunoscută ca fiind o cauză a slăbiciunii vezicii urinare la copii, anxietatea poate fi un efect al acestei probleme; prin urmare, trebuie să abordați subiectul cu mare grijă. Dacă simțiți anxietate la copilul dumneavoastră, este bine să discutați cu el pentru a afla motivele și al ajuta să rezolve situația.
Ingerarea unei cantități mai mici de lichide nu ajută
Ingerarea unei cantități mai mici de lichide face urina mai concentrată, fapt care duce la iritarea vezicii urinare. Prin urmare, este bine să lăsați copilul să bea atunci când îi este sete și simte nevoia; în timp, va învăța să își regleze cantitatea de lichide pe care le bea. Totuși, puteți evita să îi dați să bea lichide care i-ar putea irita stomacul, cum ar fi suc, ceai, băuturi carbogazoase sau cu adaos de zahăr și ciocolată caldă, în special înainte de culcare.
Nu ajută să adoptați o atitudine fermă
Copilul dumneavoastră nu poate controla problema; prin urmare, o atitudine fermă nu va fi de folos. De fapt, este important să-l ajutați să înțeleagă că nu are de ce să se simtă vinovat și că nu este vina lui.
